Amigdalita reprezintă inflamația amigdalelor, țesuturile sub formă de sac situate de o parte și de alta a gâtului. Ele au un rol important în organism, pentru că se numără printre organele sistemului imun. La nivelul acestora se formează limfocitele B, implicate în imunitate. De asemenea, amigdalele blochează agenții patogeni, substanțele toxice și praful, astfel încât acestea să nu ajungă în organism. Amigdalita apare atunci când virusurile sau bacteriile pătrund în organism, iar amigdalele devin vulnerabile în fața acestora. Prin urmare, se măresc în volum, se înroșesc și dezvoltă pungi de puroi.
Aproape toată lumea a suferit, măcar o dată în viață, de amigdalită. Aceasta este o afecțiune mai frecventă la copii, însă, apare și în cazul adulților. Află mai multe despre amigdalită și despre complicațiile pe care le poate genera.
Tipuri de amigdalită
Amigdalita poate fi de mai multe tipuri, în funcție de agentul patogen care a cauzat-o, dar și în funcție de recurența acesteia. Așadar, trebuie să diferențiem amigdalita virală de cea bacteriană și amigdalita acută de cea cronică.
- Amigdalita virală este cauzată de un virus, cum ar fi adenovirusul, Herpes simplex, Epstein Barr sau citomegalovirus. Amigdalita virală nu se tratează cu antibiotice, pentru că acestea distrug doar bacteriile. Amigdalita cauzată de virusuri este cea mai frecventă.
- Amigdalita bacteriană poate fi cauzată de stafilococul auriu, pneumococul sau streptococul beta-hemolitic de grup A și se tratează cu antibiotice.
- Amigdalita acută durează aproximativ 5 zile și se vindecă în maxim 2 săptămâni.
- Amigdalita cronică este forma care reapare constant și nu se vindecă ușor.
Amigdalita este contagioasă și se poate transmite ușor, prin contact direct cu persoanele bolnave, prin tuse, strănut sau prin atingerea nasului sau gurii după atingerea obiectelor contaminate.
Factori de risc
Unii factori pot favoriza apariția amigdalitei. Printre aceștia se numără:
- Vârsta copilăriei – sistemul imunitar al copiilor este în dezvoltare, așadar poate fi mai vulnerabil în fața unor virusuri și bacterii.
- Expunerea la agenți patogeni – copiii iau contact cu alți juniori la grădiniță sau școală, ceea ce crește riscul de infectare.
- Consumul de băuturi reci – face amigdalele mai vulnerabile în fața agenților patogeni.
- Fumatul – Indiferent că e activ sau pasiv. Fumul de țigară crește riscul de infecții.
Simptomele amigdalitei
Amigdalita se poate vedea cu ochiul liber, printr-o atentă observație a amigdalelor care sunt inflamate (mărite), roșii și care pot fi acoperite de depozite de puroi de culoare alb-gălbui. Simptomele amigdalitei sunt:
- Durere în gât
- Dificultăți și durere la înghițire
- Voce răgușită
- Febră
- Dureri de cap și la nivelul urechilor
- Secreții nazale
- Dificultăți în mișcarea gâtului și de respirație
- Frisoane
- Pierderea apetitului
Complicațiile amigdalitei
Cele mai citite articole
Amigdalita poate genera unele complicații, dacă nu este tratată corespunzător.
Otita medie
Otita medie este o afecțiune a urechii care apare des la preșcolari, din cauza infecțiilor respiratorii. Bacteriile din gât și din nas ajung mai ușor la nivelul urechii medii în cazul copiilor, fiindcă aceștia au trompa lui Eustachio mai scurtă și mai orizontală. Trompa lui Eustachio este canalul care conectează nazofaringele de urechea medie. Otita medie se manifestă prin durere bruscă și accentuată la nivelul urechii și febră ridicată.
Reumatismul articular acut
Reumatismul articular acut sau febra reumatică este o altă posibilă complicație a amigdalitei. În cazul în care bacteriile nu sunt distruse cu medicamente, acestea pot trece în sânge, afectând inima, articulațiile și mușchii. Reumatismul articular acut se manifestă printr-o sensibilitate la nivelul articulațiilor, dar și prin umflarea acestora. De asemenea, pot apărea dificultăți de respirație și febră.
Alte complicații posibile ale amigdalitei sunt abcesul periamigdalian și celulita periamigdaliană (infecție a zonei din jurul amigdalelor), sinuzita, mediastinita (infecție la nivelul toracelui), laringita, faringita.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul este stabilit prin examinarea gâtului și amigdalelor. Medicul verifică amigdalele atât prin palparea gâtului, cât și prin examinarea acestuia în interior, în timp ce pacientul ține gura larg deschisă. Pot fi necesare analize de sânge și analiza exudatului faringian.
Dacă infecția este cauzată de un virus, nu se prescriu antibiotice, însă, este nevoie de odihnă, hidratare, medicamente pentru durere, inflamație și febră. Infecția trece de la sine în aproximativ 7-10 zile. În cazul în care infecția este cauzată de o bacterie, este nevoie de adminstrarea antibioticelor prescrise de medic. Dacă se înregistrează episoade foarte frecvente de amigdalită, se recurge la intervenția chirurgicală.
Așadar, amigdalita este o infecție a amigdalelor, care necesită diagnostic și tratament, astfel încât complicațiile să fie evitate.