Cum se face fertilizarea plantelor și legumelor

Solul reprezintă principala sursă de hrană pentru plante, care își extrag din el substanțele nutritive necesare pe parcursul întregii perioade de vegetație. Un sol fertil conține toate aceste substanțe în cantități suficiente, însă rezervele se pot diminua în timp, pe terenurile cultivate frecvent.

În această situație, apare nevoia suplimentării cantității de substanțe nutritive din sol, iar operațiunea poartă denumirea de fertilizare. Aceasta presupune administrarea de îngrășăminte care conțin în diferite concentrații substanțele nutritive de care au nevoie culturile.

Care este momentul oportun pentru fertilizare?

Pe parcursul unui an există două astfel de momente, primul fiind primăvara, iar cel de-al doilea, toamna.

  • Fertilizarea de primăvară – se realizează cât mai târziu posibil, preferabil în a doua jumătate a lunii mai, când temperaturile nu ajung încă la valori foarte mari. Îngrășămintele administrate în această perioadă au rolul de a asigura plantelor și legumelor cantitatea necesară de elemente nutritive pe tot parcursul verii, astfel încât procesul vegetativ să nu fie afectat.
  • Fertilizarea de toamnă – în acest caz, îngrășămintele se împrăștie după recoltare și după efectuarea arăturilor. Rolul acestora este să distrugă bacteriile și alți germeni din sol, dar și să asigure substanțele nutritive pentru culturile de toamnă.

În ambele cazuri, fertilizarea se realizează după ce terenul a fost bine curățat de buruieni și resturi vegetale.

 

Categoriile de fertilizatori

Cele mai citite articole

Îngrășămintele folosite pentru fertilizarea culturilor se împart în două mari categorii, și anume îngrășămintele naturale – denumite și organice – și îngrășămintele chimice. Fiecare dintre cele două categorii prezintă anumite avantaje și dezavantaje, însă folosite la momentul și în condițiile potrivite, ambele își dovedesc eficiența.

Îngrășămintele chimice – sunt numite și îngrășăminte artificiale, pentru că sunt produse industrial, prin procesarea diferitelor materii prime, din care se extrag substanțele nutritive. În general, aceste substanțe sunt extrase din roci și minerale, diferite tipuri de soluri, din produse petroliere sau alte produse organice.

  • Avantaje:
  • Îngrășămintele chimice acționează rapid, iar rezultatele se văd după scurt timp de la aplicare.
  • Sunt mai accesibile ca preț, față de cele naturale.
  • Se cunosc cu exactitate proprietățile nutriționale și concentrațiile de substanțe conținute. În acest mod, se poate stabili mai ușor cantitatea exactă de îngrășământ, necesară pe o anumită suprafață.
  • Dezavantaje
  • Dacă sunt folosite în mod repetat pe o suprafață de teren, pot deteriora solul, distrugând bacteriile benefice și modificând pH-ul.
  • Necesită mai multe aplicări, din cauză că eliberarea substanțelor nutritive nu se face treptat.
  • Având o eliberare rapidă, există riscul supradozării, care poate duce la afectarea culturilor.

Îngrășămintele naturale – sunt obținute fără procesare sau prin procese minime de procesare, principala materie primă fiind deșeurile animale și cele vegetale. Cele mai utilizate îngrășăminte naturale sunt gunoiul de grajd, făina de oase și compostul organic.

  • Avantaje:
  • Acționează pe termen lung, deoarece eliberarea substanțelor nutritive are loc lent, pe măsură de îngrășământul se descompune în sol.
  • Îngrășămintele naturale pot fi produse în propria gospodărie, cu costuri minime.
  • Nu există riscul supradozării și nici cel al afectării calității solului, datorită eliberării lente.
  • Dezavantaje:
  • Nu sunt eficiente pe termen scurt, rezultatele urmând să se vadă în timp.
  • Nu se poate ști cu exactitate care este concentrația de substanțe nutritive conținute, iar raportul poate varia semnificativ, fapt ce va afecta culturile.
  • Prețul de achiziție este mai ridicat decât cel al îngrășămintelor chimice.

Ce substanțe nutritive conțin îngrășămintele

Elementele nutritive necesare dezvoltării plantelor și legumelor se împart în macroelemente și microelemente, iar fiecare specie de cultură necesită anumite concentrații din aceste substanțe. În categoria macroelementelor regăsim fosforul, calciul, magneziul, sulful și potasiul, iar ca microelemente se disting fierul, aluminiul, zincul, manganul, borul și cuprul.

Pentru ca lucrările de fertilizare pe câmp sau în grădina de legume să aibă eficiența maximă, îți recomandăm să folosești îngrășăminte de la Plantmaster.ro, disponibile pentru orice tip de sol și orice cultură.

Cele mai citite articole

Articol mai vechi

Lumina corectă în dormitor – tot ce trebuie să știi

Urmatorul Articol

Cât de sănătos este obiceiul de a consuma apă de la chiuvetă?

Lasa un comentariu

Comentariul trebuie sa contina minim 30 de cuvinte pentru a fi publicat!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *